Cultura națională a găgăuzilor în ex-librisurile lui Petru Plah „Revista rusă de ex-libris”

Petru Nikolaevici Vlah s-a născut în anul 1945 în orașul Comrat, RSS Moldovenească. A absolvit Școala Republicană de Arte Plastice „I. E. Repin” din Chișinău și Institutul Poligrafic de Stat „I. Fedorov” din Lvov.

Artistul a creat aproximativ o sută de însemne de carte dedicate culturii contemporane a găgăuzilor. Multe ex-librisuri sunt dedicate colecționarilor și păstrătorilor obiectelor culturii și folclorului găgăuz.

Lucrările lui Petru Vlah au fost expuse la Expoziția Unională „Ex-librisurile familiei popoarelor”, dedicată celei de-a 50-a aniversări a constituirii URSS (1972, or. Vilnius); la Expoziția Unională de ex-libris (1972, or. Lvov); la Expoziția ex-librisului moldovenesc (1973, or. Moscova); la Expoziția Unională de ex-libris „Pentru fericirea noastră pașnică” (1974, or. Vilnius); la Expoziția Internațională „Cartea-75” (1975, or. Moscova) și la expozițiile republicane din orașul Chișinău.

Astăzi artistul trăiește și lucrează în orașul Comrat (Găgăuzia, Republica Moldova).

Apariția lui Vlah la expozițiile de ex-libris din anii șaptezeci a fost o surpriză. Din lucrările expuse se putea vedea că era artistul unei singure teme, descoperite și profund simțite. Se putea vedea că graficianul, în evoluția sa creatoare, era nu numai consecvent, ci și organic. Toate miniaturile lui Petru Vlah au fost realizate în tehnica linogravurii. Mulți ani de gravare în această manieră i-au permis artistului să studieze temeinic și să înțeleagă specificul și particularitățile ei, precum și să obțină anumite succese.

Cunoscând bine arta decorativ-aplicată națională, Petru Vlah introduce elementele acesteia în toate însemnele sale de carte. Acestea sunt miniaturi plane, care fascinează prin originalitatea viziunii, integritatea soluției compoziționale și măiestria tehnică.

Imaginea din miniaturi (așa cum se întâmplă adesea în artă) servește drept purtătoare a principiului spiritual, drept întruchipare a unui anumit ansamblu de reprezentări despre cultură și viața cotidiană, educație și gust. Artistul păstrează legătura tradițională a însemnului de carte cu caracterul colecției bibliofilului, cu gusturile și pasiunile acestuia.

Ex-librisurile realizate de Vlah tind spre simbolism. În ele, conținutul ex-librisului este exprimat nu numai pe calea figurativă obișnuită, ci însuși stilul de elaborare a suprafeței servește drept o formă aparte de exprimare a reprezentării despre proprietarul acestuia.

Pentru o serie dintre acești artiști, asemenea căutări au reprezentat un eveniment trecător în creația lor și nu au atins în mod substanțial bazele artei lor. Pentru Vlah - au devenit o chestiune de convingere și au cuprins întregul său parcurs creator. Adică, după toate semnele principale ale evoluției artistului, aceasta corespunde naturii intuiției sale artistice și nu vom greși dacă vom spune că, la Vlah, ex-librisurile sunt legate de căutările creației găgăuze originale. În gravurile sale, el stabilește un dialog cu motivele, procedeele și soluțiile figurative elaborate de cultura națională. Aceste teme răsună invariabil ca principale în evenimentele plastice ale miniaturii.

Tocmai în această legătură este potrivit să vorbim despre o calitate care constituie una dintre cele mai importante trăsături ale creației lui Petru Vlah, - capacitatea de a exprima imaginea bibliofilului, și nu într-un mod abstract, ci într-unul profund personal. Urmând acest principiu, artistul conferă ex-librisurilor o semnificație simbolică. El concentrează în subiecte dezvoltarea a două principii, cărora le corespund două procedee plastice: primul, real, obiectul principal, concretizat și plasat în cel de-al doilea - cel factural-semantic. Această temă plastică străbate ca un fundal toate ex-librisurile, parcă parafrazând principiul dramaturgic al „acțiunii continue” în principiul „imaginii continue”. Astfel sunt ex-librisurile etnografilor Iu. V. Popovici, M. Marunevici, S. Kuroglo, precum și cel al Muzeului găgăuz de istorie și etnografie din satul Beșalma.

Căutările din ex-librisul anilor 80-90 pot fi raportate la înțelegerea și interpretarea altor procedee stilistice. Foile grafice sunt alcătuite din aceleași compoziții frontale, însă deja fără texturi. Expresivitatea dobândește de fiecare dată alte sonorități. Compozițiile atrag atenția printr-o raportare aparte la linie și formă. Totodată, aceasta nu mai este compoziția tradițională, cu formele sale obiectuale și texturile complexe, așa cum o vedem adesea în creația timpurie a artistului. Motivul clasic apare aici într-o altă interpretare, în care pot fi distinse deprinderile desenului și influențele creației populare. El se transformă în diferite manifestări ale naturii simbolice. Această lume este interpretată plastic; când prin refracția asociativă a imaginilor, când prin obiecte concrete. Și, deși aici nu există analogii directe, iar stilizarea este suficient de voalată, ea creează totuși senzația necesară a unui spirit comun, legat de un mediu geografic și istoric concret. Astfel ia naștere o metaforă care întinde firul continuității de la tradițiile literare și plastice până la percepția contemporană asupra lumii a creatorului. Ex-librisurile multiplicate se disting, ca și înainte, prin originalitate, prin soluții decorativ-compoziționale și prin claritatea execuției gravurii.

Ca și înainte, P. Vlah lucrează cu dalta pe linoleum, iar lucrările sale poartă în ele ceva irepetabil. În miniaturi se poate citi tăcerea, o visare emoțională. Artistul și-a definit singur poziția. El adoptă concepția care cuprinde o structură figurativă menită să înalțe imaginea la valoarea de simbol. În pofida simplității subiectului fiecăreia dintre lucrările sale grafice, noul însemn de carte poartă în sine germenele viitoarelor opere, al viitoarelor miniaturi. Ca și înainte, autorul stabilește un dialog cu motivele populare, cu procedeele folclorice și cu soluțiile creatoare elaborate de întreaga istorie a graficii, (în special cu maniera gravurii în lemn pe fibră, reprezentată cel mai pregnant în operele marilor maeștri).

Importanța activității artistice a lui Petru Vlah- artist provenit din sfera artei decorativ-aplicate, nu este pe deplin înțeleasă și studiată. Creația sa urmează încă să fie analizată de istoricii de artă, dar chiar de pe acum se poate spune că lucrările artistice ale lui P. Vlah ocupă un loc important și de seamă în cultura plastică a Găgăuziei.