Barashkova despre GB - 1990

Grigori Nikolaevici Bosenko este cunoscut iubitorilor de artă ca artist-grafician, care lucrează în domeniul ex-librisului, al afișului, al ilustrației de carte, al designului.

A început ca arhitect - mai întâi a absolvit secția de arhitectură a colegiului tehnic de construcții, apoi, în anul 1972, Institutul Politehnic din Chișinău „S. Lazo”. Drumul formării artistului cuprinde câteva etape, legate de persoane sau evenimente care au jucat un anumit rol în dezvoltarea creației sale.

Bosenko își amintește cu recunoștință de profesorii săi: mai întâi de N. T. Samborski, un minunat pedagog, care l-a pasionat de grafica de carte. Apoi de V. A. Voțehovski, savant, arhitect talentat, rămas pentru el un exemplu de perseverență, erudiție și slujire fără compromisuri a arhitecturii. Și, în sfârșit, de arhitectul Iu. B. Tumanian, care se ocupă în egală măsură de practica și teoria artelor plastice și a arhitecturii.

Educația arhitecturală, atașamentul deosebit față de arhitectură își pun amprenta atât asupra graficii lui Bosenko, cât și asupra lucrărilor sale de design din ultimii ani.

Dar se poate vedea și legătura inversă: proiectele arhitecturale încă din anii de studenție erau create ca niște veritabile foi grafice, cu o elaborare foarte fină a compoziției, a fundalului, a detaliilor.

Începutul creației în domeniul graficii l-a constituit orientarea spre afiș. Seriile de afișe consacrate protecției mediului înconjurător, circului, dramaturgiei lui Shakespeare și, în sfârșit, afișele tipografice au reprezentat un succes incontestabil al artistului. A intrat în Uniunea Artiștilor Plastici din URSS ca afișist.

Aproape în aceeași perioadă, Bosenko se orientează spre formele mici ale graficii, care au devenit, către anii ’80, direcția definitorie a activității sale artistice.

Scurta expresie „Ex libris”, care desemna anterior doar apartenența cărții la proprietar, a devenit, spre sfârșitul secolului nostru, o noțiune atât de cuprinzătoare, încât semnul de carte s-a desprins într-un gen de sine stătător al graficii. Aceste miniaturi grafice oferă o libertate deosebită imaginației, posibilitatea de a dezvălui maniera individuală a artistului, nu constrâng în limitele „artei oficiale” interpretarea de autor a evenimentelor și caracterelor. Poate tocmai de aceea ex-librisul și PF au devenit domeniul în care artistul lucrează activ de aproape douăzeci de ani.

Formele mici ale graficii constituie pentru el nu numai un obiect de creație, ci și de promovare: în acești ani a scris articole, a publicat cataloage și pliante despre ex-librisul republicii. Colecția de semne de carte a lui Bosenko a fost dăruită de el Chișinăului și a devenit baza primului muzeu de ex-libris din țară, deschis în anul 1988.

Această colecție nu s-a constituit deodată - în schimbul ex-librisurilor lui G. N. Bosenko, graficienii din alte republici și țări îi trimiteau lucrările lor. Iar acum mii de spectatori pot cunoaște cea mai interesantă colecție, în care se află lucrări de S. Telingater, G. Kravțov, A. Kalașnikov, V. Toots, P. Upitis, H. Paalasmaa, A. Kota, G. Taga...

Pe parcursul a aproape două decenii de creație, lucrările lui Bosenko parcurg un lung drum de dezvoltare, de la gravurile obișnuite cu dăltița până la cele mai fine acvaforte complexe, de la simplul semn de carte la compoziții grafice-opusuri complexe și bogate în conținut. De-a lungul acestor ani, artistul și-a format propriul stil, iar miniaturile sale au propria înfățișare, caracter, ritm al vieții interioare. Atașamentul maestrului față de arhitectură se resimte și în ex-librisuri: în construcție, tectonică, structurare, în logica realizării celor concepute și chiar în amalgamul artistic al metaforelor.

Modelele miniaturilor se alcătuiesc din multe componente, adesea găsite anterior și dezvoltate în lucrările ulterioare sau chiar într-un întreg grup semantic, tematic ori artistic de opusuri.

Artistul tinde întotdeauna să creeze o imagine integră, interpretând foarte individual, uneori cu umor, caracterul persoanei căreia îi este consacrat ex-librisul. Tocmai datorită acestui fapt au apărut remarcabilele, după părerea noastră, „portrete” ale lui E. Stasiulis, I. Kîrmu, Iu. Horovski, A. Samborski, R. Bosenko ș.a.

Principiul imagistic este propriu și ex-librisurilor tipografice ale artistului. Bosenko este cunoscut ca un excelent caligraf. Miniaturile sale tipografice evoluează de la cele mai simple compoziții, în care se simte influența școlii lui V. Toots, până la descoperirile strict individuale din ultimii ani, care reprezintă nu doar un ansamblu de litere executat cu virtuozitate, ci rânduri vii, transformate de mâna artistului în metafore, tipuri, alegorii.

Asemenea lucruri pot fi observate în ex-librisurile lui Klaus Redel (1983), unde plastica literei creează caligrame ale mării, în semnul „Colecția de cărți a lui Bosenko”, unde împletitura ingenioasă a literelor amintește motivul unui cântec ucrainean, în ex-librisul lui E. Barașkova din 1977, în care ochelarii, alcătuiți dintr-o elipsă strictă cu un font reținut și un oval liber cu o trasare cursivă, vorbesc despre două sfere de activitate, poate și despre complexitatea caracterului omului.

Una dintre trăsăturile caracteristice ale celor mai bune lucrări este folosirea efectului de contrast. Pe juxtapunerea unor elemente polare - fie ele elemente, ritm, textură, ton sau imagini - se construiește întregul opus. Mai mult, asemenea procedee sunt atât de multifațetate și diferite ca natură, încât se creează o întreagă galerie de descoperiri. Astfel, în unele gravuri efectul se obține prin juxtapunerea petelor diferite ca luminozitate (ca în ex-librisurile lui S. Bulia și „Oculistul”), sau a liniei și petei (ex-librisul lui R. Akulova din 1980 și semnul lui V. A. Voțehovski), a împletiturii fine de hașuri și a inscripției voluminoase, clare (semnul cărților despre lucrul de mână al lui R. Bosenko și K. Redel din 1985), sau a simbolurilor (de pildă, spânzurătoarea și leagănul în ex-librisul lui K. Redel din 1983 și al lui Lîhmus).

Enumerarea unor asemenea procedee poate fi continuată.

Iar artistul caută și găsește mereu ceva nou. Acest lucru nu doar îmbogățește, ci creează o manieră de autor inconfundabilă, care îl distinge în uriașa diversitate a graficii contemporane.

Înțelegerea filosofică a vieții, a timpului, a spațiului este o altă trăsătură distinctivă a limbajului artistic al lui G. Bosenko. Alegoria vieții - spânzurătoarea și leagănul, bucuria și deznădejdea, corăbiile cu pânze ca simbol al mișcării sale veșnice - se întâlnesc de mai multe ori în opusuri.

În miniaturile grafice ale lui Bosenko continuă de mulți ani spectacolul - dialogul dintre spectator și artist, acel spectacol care se dezvoltă în timp, acel dialog care răsună îndelung în memorie. La fel ca personajul ex-librisului Vanden Brieli, artistul încearcă să pătrundă în taina existenței pământești, să arunce o privire dincolo de culisele teatrului vieții.

Arta maeștrilor din diferite vremuri - de la Renaștere până în secolul nostru - l-a atras întotdeauna pe artist. Adresându-se creației lui Cranach, Dürer, Chirico, el încearcă să le regândească sentimentul lumii, să introducă în lucrările sale particule ale prețioasei lor experiențe.

De câțiva ani, Bosenko creează opusuri pe tema artei lui Albrecht Dürer. Primele ex-librisuri se construiau mai mult pe baza elaborărilor tipografice ale antichității renascentiste. Semnele din anul 1988 sunt diferite prin caracter: într-unul dintre ele este valorificată tema celebrei gravuri a lui Dürer „Cavalerul, Moartea și Diavolul” și este construit pe îmbinarea organică a literei tipografice și a personajelor alegorice, iar celălalt creează o imagine multilaterală a epocii Reformei germane. Arhitectura este întotdeauna chipul epocii și, înfățișând aici construcții de stiluri diferite - de la castelele medievale până la turnul constructivist al lui Tatlin -, Bosenko unește arhitectura tuturor timpurilor prin ideea comună a formării mediului de viață al omului. Întrepătrunderile complexe ale subiectului sunt provocate aici de o anumită orientare tematică: ex-librisul este consacrat expoziției „Peisaj și arhitectură”. În lucrările artistului există serii întregi de gravuri consacrate teatrului, muzicii, arhitecturii, ceea ce este urmarea participării sale la expoziții tematice unionale și internaționale în Uniunea Sovietică - la Moscova, Tallinn, Riga, Vilnius, Minsk, precum și în RDG, RFG, Ungaria, Iugoslavia, Franța, Belgia, Elveția...

În opusurile lui Bosenko se întâlnesc adesea imagini ale celor mai diferite, uneori foarte neobișnuite construcții arhitecturale. Fantezia artistului unește o aglomerare de structuri arhitecturale și o corabie înclinată sub greutatea acestor construcții; un portal elegant susține aripile unui avion într-o altă lucrare. Pe fundalul decorurilor arhitecturale se desfășoară diferite evenimente, trăiesc personajele lucrărilor sale.

Chiar și cursul neîndurător al timpului artistul îl privește prin prisma arhitecturii. Timpul, în gravurile sale, împarte prin muchii invizibile orașul în epoci sau, transformându-se într-o bilă neagră, distruge construcțiile străvechi.

Personajele ex-librisurilor pentru copii ale artistului trăiesc după legile propriului lor timp fermecat. Lui G. Bosenko îi este proprie o percepție fină a lumii copiilor, de aceea asemenea semne de carte sunt pline de pătrundere profundă în bucuriile și visurile lor. Parcă din verigi de ceas este împletit gulerul de dantelă al fetiței-șoricel (ex-librisul Liubocikăi Bosenko), care se transferă în țara viselor, ascunsă într-o pernă. Pe puntea aruncată peste timp și spațiu, piticii îl conduc pe băiețelul Pavlik; cântece tainice îl cheamă în casa unde locuiește basmul, în ex-librisul lui Kolenika Bosenko.

De obicei, toate elementele gravurilor artistului poartă o anumită încărcătură simbolică și semantică, iar chiar și un detaliu aparent neînsemnat ajută la exprimarea mai deplină a caracterului modelului.

La Bosenko se întâlnesc și elaborări formal-tehnice, în care rolul determinant îl au căutările compoziționale, tehnice, texturale. Astfel, artistul și-a creat „arcurile” - semne tipografice în care tensiunea crește de la literă la literă, iar liniile calme se rotunjesc treptat, se desfășoară, „explodând” la sfârșit într-o trasare cursivă virtuoasă.

Experimentele în elaborarea fundalului creează uneori efecte neașteptate: astfel, în zincografiile pe tema muzicii, trecerile cromatice pot fi interpretate ca revărsări de sunete.

Căutările picturalității într-o singură culoare, datorită tonalității, conduc la o uimitoare bogăție a gamei tonale a opusurilor din ultimii ani.

Interpretarea unui morman de „vechituri” a dat o sonoritate aparte ex-librisului pe tema lui Cehov; în semnul lui E. Epura, acest morman se transformă în spice de grâu și creează un fundal reușit pentru mâinile cu secera și ciocanul.

Un grup aparte de miniaturi, în care Bosenko desfășoară de asemenea căutări grafice, îl constituie pour feliciter (prescurtat PF), așa-numita grafică de felicitare. Artistul abordează în felul său crearea unor asemenea lucrări, fără a căuta să raporteze foaia la simbolistica unui anumit an. Pentru el, PF este un fel de costum de carnaval, care poate fi imaginat și îmbrăcat numai în noaptea de Anul Nou. Juxtapunerea complexă a metaforelor, subtextul filosofic, tehnica foarte fină în cele mai bune foi creează imagini profunde și interesante. Și aici artistul folosește motivele preferate ale „vechiturilor”, din care alcătuiește când o corabie cu pânze, când un pește, când o moară de vânt, simbolizând mișcarea fidelă a decorurilor arhitecturale.

În general, trebuie remarcată o anumită comunitate a cercului tematic și subiectual, a sistemului de metafore și alegorii, precum și a întruchipării și interpretării lor în lucrările lui G. Bosenko, ceea ce creează o imagine destul de integrală a creației sale.

Noțiunile de constructivitate, logicitate, contrast, imagistică, filosofism, „execuție” tehnică sunt aplicabile nu numai ex-librisurilor și PF-urilor, ci și afișelor artistului, elaborărilor sale de design și celor mai bune lucrări de grafică de carte.

Artistul se perfecționează, gravurile sale devin mai complexe și, credem, iubitorii de artă vor mai vedea multe lucrări interesante ale lui G. N. Bosenko.